Guvernul vrea să modifice Legea offshore pentru a putea folosi sumele încasate din impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze naturale din perimetre offshore din Marea Neagră și din perimetre onshore de mare adâncime și la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze pentru diferența dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate aplicate clienților finali.
Noua Lege offshore a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis.
Legea offshore a fost votată în Parlament, ca decizie finală, actul normativ urmând să fie trimis acum spre promulgare președintelui.
Deputații din coaliția de guvernare au introdus un amendament la proiectul de modificare a Legii offshore, potrivit căruia Guvernul va putea impune restricții temporare atât de preț, cât și de vânzare pentru producția internă de gaze naturale din Marea Neagră, dar și din perimetre onshore de adâncime, în scopul asigurării consumului populației și CET-urilor care livrează agent termic sistemelor centralizate de încălzire, dar și pentru ca România să poată ajuta la nevoie alte state din UE, în cazul în care acestea s-ar confrunta cu crize de aprovizionare cu gaze.
Menținerea supraimpozitării expune statul român la riscul declanșării unei proceduri internaționale de arbitraj de către operatorul perimetrului Midia, cel mai avansat proiect de extracție de gaze din Marea Neagră, compania americană Black Sea Oil&Gas (BSOG), care estimează că va demara producția la jumătatea anului.
Banii încasați la bugetul de stat sub formă de supraimpozit și redevențe de la producătorii de gaze naturale din perimetrele offshore ale sectorului românesc al Mării Negre ar urma să fie distribuiți către conturile individuale ale cetățenilor români la fonduri de pensii private obligatorii (pilonul II), existente sau nou-create, oarecum pe model norvegian.
Proiectul de modificare a Legii privind operațiunile petroliere offshore asumat de actuala coaliție de guvernare și aflat pe circuitul parlamentar în procedură de urgență conține o prevedere care riscă să contravină Constituției, potrivit avizului favorabil cu observații al Consiliului Legislativ asupra draftului de act normativ.
Investitorii în proiecte offshore de exploatare de țiței și gaze încheie contracte (sau cel puțin precontracte) de vânzare a hidrocarburilor ce urmează a fi extrase cu mult timp înainte de demararea efectivă a producției, pe care le depun ca garanții pentru a obține bani de investiții de la bănci și alte instituții financiare.
Rata efectivă de impozitare a veniturilor obținute din vânzarea producției de gaze naturale din zăcămintele offshore aflate în exploatare în sectorul românesc al Mării Negre a fost per total de 51% anul trecut și a urcat la 78% în ultimul trimestru din 2021, ca urmare a majorării galopante a prețurilor la gaze pe piețele angro, se arată într-un studiu realizat de PwC România la comanda Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG).
Printre factorii care intră în calculul acestui reper de preț se numără și evaluarea obligațiilor fiscale asupra posibilei producții viitoare de gaze din Neptun Deep, pe baza proiectului de modificare a Legii offshore anunțat ca pregătit de către Guvern, dar nefăcut încă public, prin care se intenționează reducerea poverii impozitării.
Cel mai probabil, potențialii cumpărători de capacitate au încetat unilateral contractele de rezervare cu Transgaz ca urmare a incertitudinii generate de neluarea deciziei finale de investiție în proiect, determinată de adoptarea cu întârziere și într-o formă nemulțumitoare pentru petroliști a Legii offshore.
Legea offshore a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis și urmează să intre în vigoare. Potrivit calculelor, statul ar încasa, pe toată perioada de exploatare a zăcămintelor de gaze din Marea Neagră, circa 35% din totalul veniturilor rezultate din vânzarea acestor gaze, respectiv 13,52 miliarde dolari, iar companiile petroliere - 18,18 miliarde dolari, adică 65%. În această ultimă variantă, limita maximă a deductibilității investițiilor companiilor este de 30% din impozitul pe veniturile suplimentare datorat.
Clauza a fost reintrodusă în lege de plenul Camerei Deputaților la propunerea PNL și a fost sprijinită și de ALDE, UDMR și grupul minorităților naționale. PSD s-a opus inițial, însă, în cele din urmă, a cedat. Noi detalii vor fi anunțate la Profit Energy.forum, conferință organizată cu sprijinul Exxon Mobil, care va fi deschisă de ministrul Energiei, Anton Anton, și va reuni principalii jucători în domeniu.
Comisiile reunite de Industrii, Buget și Administrație ale Camerei Deputaților au aprobat astăzi prin vot raportul de specialitate asupra proiectului Legii offshore menținând amendamentele votate la precedenta ședință a acestora, din 2 octombrie, în ceea ce privește regimul fiscal al exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, care prevăd, spre nemulțumirea companiilor petroliere, majorarea semnificativă a supraimpozitării, eliminarea înghețării fiscalității pe durata acordurilor petroliere și reducerea deductibilității investițiilor.
Comisiile reunite de Industrii, Buget și Administrație ale Camerei Deputaților au aprobat astăzi prin vot raportul de specialitate asupra proiectului Legii offshore menținând amendamentele votate la precedenta ședință a acestora, din 2 octombrie, în ceea ce privește regimul fiscal al exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, care prevăd, spre nemulțumirea companiilor petroliere, majorarea semnificativă a supraimpozitării, eliminarea înghețării fiscalității pe durata acordurilor petroliere și reducerea deductibilității investițiilor.
"Era impropriu să luăm o decizie astăzi. Au început să vină amendamente la lege de la colegi parlamentari. Unele vizează chestiuni de principiu, altele se referă la detalii, cum ar fi formule de calcul. Sunt prea multe aspecte implicate aici și e o mare responsabilitate. Nu vrem să fim acuzați ca parlamentari că ne-a scăpat ceva. Oricum vom fi acuzați", a declarat șeful Comisiei de Industrii de la Cameră, deputatul PSD Iulian Iancu.
Toate taxele și redevențele datorate de companiile care vor să extragă gaze naturale din Marea Neagră vor fi înghețate pe întreaga perioadă a acordurilor petroliere semnate cu statul român, iar acestea își vor putea deduce din baza de impunere a impozitului pe veniturile suplimentare offshore toate investițiile efectuate în perimetrele concesionate, de la intrarea în vigoare a acordurilor petroliere.
Proiectul de lege privind operațiunile petroliere offshore, vital pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, adoptat în iulie de Camera Deputaților și trimis la reexaminare de președintele Klaus Iohannis pe fondul nemulțumirilor exprimate de companiile petroliere cu concesiuni în apele teritoriale românești cu privire la prevederile sale, a fost înregistrat săptămâna trecută la Senat în vederea reexaminării.
Dragnea, despre Legea offshore: Indiferent ce se va întâmpla cu mine, eu nu am de gând să cedez. Chestiunile importante, precum impozitul pe veniturile suplimentare, nu vor fi modificate
Normele europene și legea românească a finanțelor publice prevăd că veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepția donațiilor și sponsorizărilor, care au stabilite destinații distincte. Actualul impozit pe liberalizarea prețului la gaze trebuia folosit pentru ajutorarea consumatorilor vulnerabili, cu venituri mici, însă nu s-a făcut nimic în acest sens.
ExxonMobil nu a luat încă decizia finală de a trece la etapa de exploatare a zăcămintelor de gaze din blocul Neptun Deep din Marea Neagră și estimează că producția ar putea ajunge la 6,3 miliarde de metri cubi pe an, a declarat, luni, Richard Tusker, lead country manager al ExxonMobil România, citat de Agerpres.